Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘voyages’ Category

Nu-mi place Parisul. Deloc. Iar daca acum ar trebui sa aleg un oras in Franta, in care sa traiesc, acela ar fi cu siguranta Toulouse. Credeam ca ultimile luni petrecute in Lyon, vor schimba considerabil sentimentele mele pentru orasul roz.
Schimbari s-au produs, dar nu suficiente cat sa schimbe topul preferintelor. Totusi :

Mi-am pierdut accentul de sud, toulousaainn, singurul mod in care puteam sa-mi ascund accentul strain si in care puteam sa par una « de-a lor ». Acum am inceput sa detest intrebarea : « Tu es d`où ?? »

Am invatat inca odata cat de bine este sa ai adevarati prieteni aproape. Am invatat ca trebuie sa ai multe cunostinte dar nu si tot atatia prieteni.

Am invatat sa mananc colorat. Si diversificat. Cred ca mama va fi fericita.

Am vazut pentru prima data un arici. Si am facut un échange reciproc de frica : el-cand l-am atins si s-a facut ghem, eu-cand am crezut ca degetele mele se vor transforma in frunze de limba soacrei.

Am decoperit cat de dureros e sa-ti dai seama de greselile pe care le-ai facut in trecut si pentru care nu ai apucat sa spui « Imi pare rau ». Si imi doresc sa am timpul sa le repar.

Am descoperit ca nu eram suficient de matura … si ca toata viata voi invata sa devin.
Am vazut cat de usor se pierde totul … si cat de greu se recastiga.

Pentru mine Lyon este orasul luminilor. Nu doar prin prezenta sa luminoasa in mod nocturn si nici prin ceea ce sarbatoresc localnicii pe 8 decembrie in fiecare an, ci … prin modul in care m-a luminat. Propriu si figurat.

To be continued…

Advertisements

Read Full Post »

Melle

Dupa o plimbare in natura, pe minunatul Chemin de la Découverte, am decis sa ma scutur de charme-ul mellois ce pusese stapanire asupra mea si sa povestesc cum si cu ce anume m-a fermecat acest orasel de provincie ce abia il regasesti pe harta.

Melle este situat in regiunea Poitou-Charentes,  la intersectia a doua drumuri nationale : unul ce leaga Poitiers de Bordeaux si celalalt ce face legatura intre Niort si Angoulême. Aceasta regiune are 4 departamente : Deux-Sèvres (79, chef-lieu Niort), Vienne (86, chef-lieu Poitiers), Charente (16, chef-lieu Angoulême), Charente-Maritime (17, chef-lieu La Rochelle).

Micul orasel campagnard se afla deci in departamentul Deux-Sèvres si este capitala zonei numita Pays Mellois, … un fel de … tara a Fagarasului, ca tot le-am gasit eu o sumedenie de asemanari.

Calm, linistit, Melle te cucereste prin simplitate si naturalete …

Un orasel mereu inverzit si parfumat de multe soiuri de flori al caror nume inca incerc sa-l traduc.

Cele trei biserici romane : Saint-Savinien, Saint-Pierre si Saint-Hilaire apartin patrimoniului mondial UNESCO si sunt loc de popas in calea pelerinilor ce urmeaza drumul Saint-Jacques-de-Compostelle.

O gradina botanica ce inconjoara oraselul si-l conecteaza la reteaua de sate din Pays Mellois poarta numele de Chemin de la Découverte … O découverte ce o poti face à pied sau à vélo, in orice moment al zilei, caci arborii plantati de-a lungul cararii se imbratiseaza undeva deasupra , lasand sa patrunda doar cateva raze de soare si pastrand astfel un ambient racoros si bine parfumat.

Nu departe se afla zona Deux-Sèvres à travers bois, parcurs botanic  deosebit … aici trebuia sa vin eu sa-mi fac ierbarul …, uh, dar cine stia atunci de Melle ? Ca tot am ajuns la acest punct, din cei aproximativ 4000 locuitori, 22% au sub 20 ani. Ecole maternelle, école primaire et secondaire, doua licee, piscina, cinema, teatru … micutii au toate mijoacele sa se dezvolte. Cand te mai gandesti ca este un centru de echitatie in apropiere, ca La Rochelle este la 90 km, ca Futuroscope este la 50 km, ca oraselul este plin de locuri de pique-nique si terenuri de fotbal, ca nu departe este se dezvolta una din cele mai bune echipe de handbal ale Frantei … pare locul potrivit sa déménagezi!

Radio D4B este radio-ul local al oraselului, Mellecom este intreprinderea ce rezolva problemele tehnice si informatice, Italic `79 este tipografia, garajul HDM asigura o buna functionare a vehiculelor pe 2 roti, am vazut un centru Renault pentru cei ce folosesc 4 roti … altfel bicicleta este principalul mijloc de transport … centre comerciale si boutique-uri chic se gasesc ca in orice alt orasel.

Desigur, mai sunt si alte activitati … Pe masura ce ma rup de vraja ce m-a cuprins o sa descriu cate putin din tot ce am trait aici … si ah, o zi petrecuta aici face cat o saptamana la Montpellier : )  Ce plaja ? A fost mult mai palpitant sa stau in cires si sa incerc sa ajung la capatul unei ramuri doldora de cirese coapte ce stateau asa si ma sfidau … fara sa rup nimic (din arbore si din mine) …

Am descoperit  secretele bucatariei franceze si abia astept sa ma intorc sa le testez in a mea cuisine… Merci Christiane !

Incep din ce in ce mai mult sa asociez Melle cu un loc din Romania care-mi este foarte drag … si cum de ce ti-e drag te desparti foarte greu … prefer sa nu ma gandesc la momentul cand voi parasi aceste locuri…

Desigur, pana data viitoare, asa cum a fost si acum trei acum…

Simt ca data viitoare va fi totusi destul de curand de aceasta data … oare de ce ? oare de ce nu vreau sa plec de aici ? oare de ce simt … ca apartin din ce in ce mai mult Frantei ?

Read Full Post »

Cum bine eram obisnuita sa fug de ce nu-mi place … si catre ce-mi place : ) am parasit Montpellier cu a sa vreme ploioasa si atmosfera mult prea trista, in neconcordanta totala cu vacanta ce abia o incepusem.

Bine am facut … am strabatut sudul Frantei si apoi vestul, fara sa am de la inceput un itinerariu bine stabilit … M-am dus unde m-a purtat vantul, soarele mai bine zis, caci fiecare oras imi zambea de undeva de sus cu multe raze, norisorii gri isi schimbau si ei culoarea hainutelor, deveneau albi si apoi … transparenti. Am traversat in aceeasi zi cele trei orase pe care le ador in Franta. Cea mai frumoasa si fericita zi din acest an a inceput, bineinteles, in orasul meu de suflet:

1er arrêt , Toulouse.  Ce inseamna vacanta fara acest oras roz ? si atunci cand ploua este minunat … Intr-o singura zi am reusit sa-l vad sub toate culorile, sa revad prieteni dragi mie pur si simplu par hasard si sa le spun tuturor un au revoir in cel mai french style : mic dejun cu croisante si cafea intr-un mic coin de café-bar cu terasa si vedere asupra Garonnei.

2nd arrêt, Bordeaux. Trebuia sa revad acest oras minunat si sa-i spun merci pentru premiile ce mi le-a acordat (aici si aici). Aventura a continuat, caci in cele 40 de minute cat aveam sa schimb trenul eu am decis sa fug un pic in centru, au bord de la Garonne … cateva poze si un tramvai ce se defectase au fost foarte aproape de a ma face sa pierd trenul urmator. Sorta si-a spus cuvantul si am reusit sa ajung la Poitiers in acea seara; dar … timp de ora mi-au tremurat picioarele in tren dupa momentele au pif traite acolo … Merci Bordeaux, une ville active, simple et élégante, vivement coloriée … et pleine de passion ! Toujours du nouveau à toi !

3e arrêt, Melle. Destination terminus, un mic orasel campagnard din Poitou-Charentes, dép. Deux-Sèvres (79). Calm, liniste, multa natura … Melle este totusi un oras activ, plin de viata. Totul a ramas asa cum l-am lasat acum 3 ani : podul roz din centru, chemin de la découverte ce inconjoara oraselul, cele 3 biserici romane, Christiane si Robert si minunata lor casuta, mirosul frais de campagne, ciripitul pasarelelor si … camera mea, cu a sa vedere catre un calaret gravat deasupra portitei de la instrarea in biserica St-Hilaire.

Am adormit ca pe vremuri privid pana mi s-au inchis ochii imaginea calaretului, calare pe al sau cal alb, luminata viu de feliarul de la coltul strazii …  Am visat frumos.

Read Full Post »

Sète

Week-endul trecut a fost dedicat orasului mediteranean Sète. “ Ïle singulière” ii spunea Paul Valery, eu l-as prezenta ca pe un oras al contrastelor : viu dar foarte calm, accesibil dar provocator,  mediteranean dar tapetat cu influente atlantice.

Portul din Sète a luat nastere acum aproximativ 3 secole, cand Louis XIV a decis sa ofere o deschidere maritima canalului de Midi. De atunci si pana acum, cel mai important castig se datoreaza comertului cu vin.

Portul cu barci de pescuit, cargoboturi, iahturi este inima orasului. Nu departe se inalta un mare far, pe care este gravat un vers din Naissance de Venus, a lui Paul Valery : « Son œil mobile mêle aux éclairs de périls /  L`eau riante et la danse infidèle des vagues ». Aspectul vechiului port, mirosul pescaresc,  agitatia indusa de lume , zgomotul velelor izibite de vant si cantecul pescarusilor mi-au adus aminte de La Rochelle si de perioada primului meu stagiu in Franta. Cu zambetul pe buze am plecat in cautarea oficiului de turism. Totusi, spre deosebire de restul oraselor mediteraneene unde acesta se afla côté-gare,  Sète (dealtfel si Perpignan se afla in aceeasi situatie) are respectivul punct informativ foarte departe.

Optati pentru micul pliant gratuit si nu pentru planul turistic, care este foarte mare si nepractic : in oras bate mereu vantul si in miscare, nu-l veti putea utiliza cu usurinta.

Odata indepartata de vechiul port, cu farul in spatele meu si cu Théâtre de la Mer (vechi fort, edificat in urma invaziei englezilor din 1710, ce gazduieste spectacole si expozitii in prezenta perioada a sezonului cald) in stanga, am inceput sa urc voios catre panoramica Mont Saint-Clair.

Sus, am ajuns gafaind si am fost rapid recoafata de vantul puternic, dar am putut admira orasul din doua puncte diferite: coté-est (Belvedere Mont St-Clair) ofera  o panoramica asupra orasului strabatut de canale, iar coté-vest (Forêt des Pierres Blanches) ofera o vedere frumoasa asupra unui “cordon” litoral (lido, in franceza) ce separa laguna Thau de marea Mediterana. Paduricea Pierres Blanches adaposteste peste 700 de plante, unele foarte rare … pe cale de disparitie as spune eu, caci imi parea foarte vestejita ! Am facut un mic picnic acolo, crezand  c-as putea descoperi ce-l inspira George Brassens, alt nativ celebru al acelui meleag si m-am grabit sa cobor catre plaja.

Am inceput cu plage Lido, despre care auzisem multe, dar de care nu am fost impresionata prea mult … Sa spunem ca vantul si vremea inorata au fost cauzele. In schimb, strabatand à pied litoralul, am traversat o mica duna de nisip, creata in stilul celei de la Arcachon/Bordeaux,  pana cand am ajuns la Corniche. Am fost mai mult sau mai pun obligata de un val sa zabovesc pe un coltisor moitié-scoica, moitié-nisip sa permit hainutelor sa se usuce … si am profitat admirand si facand multe poze acelei foarte frumoase zone.

Nota mea : 7, litoralul si belvedere fiind punctele forte.

Curand, mi-as dori sa procedez asemanator cu restul oraselor ce-mi decoreaza galeria foto … pana atunci, ma astepta licenta (cu un pic de Montpellier-plage, ca e totusi prea cald si prea frumos aici incat sa stai sa redactezi pagini peste pagini…) Keep close !

Read Full Post »

Toulouse or not to lose?

Au trecut cateva luni,  timp in care  n-am mai povestit nimic.

Timp in care s-au intamplat multe si s-au organizat multe planuri.

Planuri ce din pacate nu au iesit  intocmai, ci au fost date peste cap un pic din cauze … naturale sa zicem.

Dupa o perioada destul de activa din punct de vedere scolar, incarcata de proiecte, examene si polarizata negativ de mult stres avea sa vina  vacanta de primavara mult asteptata.

Cum sarbatorile Pascale nu s-au incadrat in perioada vacantei si cum pentru mine ele au  o deosebita valoare, intotdeauna le-am petrecut in familie, la Fagaras …  nici anul acesta nu doream sa fac exceptie, chiar daca eram in Franta.

Am organizat, calculat si planificat toata excursia in tara : 4 zile ce aveau sa fie traite intens.

Am plecat devreme de la facultate ca sa pot prinde trenul. Dar cu greva de la SNCF (CFR-ul francezilor), trenul meu a fost anulat si abia dupa doua ore am reusit sa ma sui in altul, unde am stat ca o sardina timp de 3 ore, pana la Toulouse.

Dupa mici peripetii, a doua zi am ajuns in aeroport, fericita si dornica de imbarcare … si tot atat de trista cand am vazut « Canceled » in dreptul zborului spre Munich.

Mi-au trebuit 3 zile ca sa accept ideea ca nu ma pot intoarce saptamana aceea in tara si probabil imi vor trebui mult mai multe pentru a ma obisnui cu gandul ca eruptia unui vulcan mi-a dat peste cap toate planurile.

Totusi, excursia in Romania a fost schimbata cu o vacanta linistita si odihnitoare in orasul pe care il ador, Toulouse.

Grasse matinée, jogging, plimbari de-a lungul Garonei, soirées animées … totul intr-o atmosfera placuta alaturi de oameni deosebiti.

Excursia week-endului a fost autour des gorges de l`Aveyron (dép. 12) si includea randonnées prin orase pitoresti ale acestui departament vecin cu Haute-Garonne (dép. 31).

Pozele apar curand pe Picassa, eu pastrez doar cateva pentru acest post.

Un grand merci pentru Elisa, Ana si Ovi ce m-au gazduit in calitate de refugiat-voyageur 😀 si pentru Capucine, care m-a scutit de calvarul unui alt drum cu trenul.

Bilan vacances :

–          Pot pronunta fluent numele Eyjafjallajokull, sunt profund marcata de acest eveniment

–          Imi voi cumpara colectia vestimentara de primavara-vara din Montpellier

–          Nu voi mai calatori prea curand cu TGV /TER/ autocar/ avion  si-mi este tare dor de Getz-ul meu de acasa

–          Numai fac planuri pentru calatorii decat cu 1 zi, 2 maxim inainte de plecare; improvizatia ramane cel mai bun prieten al meu

–          Destul de odihnita dupa aceasta vacanta, voi incerca sa ma integrez in atmosfera mediteraneana a Montpellier-ului … despre care va povestesc in urmatorul post !

A++ si  gros bisous pentru toti cei pe care nu am apucat sa-i revad acasa !

Read Full Post »

nulle part qu`a Toulouse

E frumos in Franta. Sistemul de invatamant francez este de admirat; abia am ajuns, dornica de invatat sunt si iata-ma-s in vacanta … Nu inteleg structura, dar atata timp cat avem pauza de masa la pranz si vacante multe, nu ma plang.

Ce-i drept, cand e vorba de studiu, atunci e studiu …, tocmai de aceea am zis sa-mi acord cateva zile meritate de vacanta inainte de a relua calea temelor si proiectelor ce … nu sunt deloc putine…

Si unde mai bine decat la Toulouse? la ville rose … Am amintiri foarte placute legate de acest oras. Vara trecuta, cu ocazia unui stagiu profesional am stat 2 luni in Toulouse si am dobandit o experienta profesionala si personala deosebita. Am vizitat multe orase din sudul Frantei, am cunoscut oameni si oameni, culturi si diverse stiluri de viata, mi-am facut multi prieteni.

Niciodata nu am zambit atat de mult ca atunci; chimic sau nu, pentru mine Tolouse ramane unul dintre cele mai primitoare orase, cele mai animate si pline de oameni de viata, deschisi, solidari, zambitori, gentili pe limba noastra…

Il faut se mefier quand meme…

Fidela orasul meu de suflet si cum in Montpellier se intristase atmosfera, eram curioasa sa vad ce schimbari a adus vremea rece si in capitala departamentului Haute-Garonne.

Nu foarte multe, oricum aspectele negative nu le-am sesizat de la inceput: eram toata un zambet cand am ajuns incat provocam aceeasi mimica si respectivilor ce-i intalneam.

Cateva petice de zapada, mult frig, dar cu multa voie buna toulosenii se trezeau de dimineata sa cumpere delicioasele croissante cu unt de la viennoiseriile de pretutindeni, pain au chocolat si alte sucrerii ce ma fac acum sa devorez minibarul meu umil din camin. Toate acestea impreuna cu sucul de portocale proaspat stors sau cu ceaiul de fructe rosii (framboise mai precis :)) incercau sa ma imbie a ma trezi la 7 dimineata. Eh … mai sunt si cei care fac la grasse matinee si care rateaza toate aceste deosebite ispite olfactive. Ei trebuie sa se multumeasca doar cu un ceai inainte de a dejuna si bineinteles cu mult sport …

A face o promenada pe timpul acesta infrigurat nu le este firesc francezilor, persoane comode si cu tabieturi. Toutusi, ii admir pentru felul in care isi gestioneaza timpul, alocand atentie atat lor cat si celor din jur. Putin mai multa amabilitate cred ca nu ne-ar stica nici noua, nu-i asa?

Si ca orice vis frumos , totul se termina repede…

La Montpellier ploua.

Vacanta senina le urez celor ce au asa ceva, iar pentru restul spor la lucru si un mic chanson:

Read Full Post »