Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘french dreams’ Category

Ultima data cand povesteam aici, se intamplau lucruri triste. Une mise-a-jour pentru cei ce ma stiau la studii in Toulouse inca din luna septembrie a anului trecut: cand vremea de afara e ploiasa si urata si stai prea mult sa o admiri, starea interioara ajunge sa functioneze dupa aceeasi parametri. Cam asa s-a sfarsit anul 2010 in Toulouse. Pentru mine, cel putin. A inceput un nou an promitator cu sarbatori de Craciun la Strasbourg si in familie, la Stuttgart. Ce avea sa aduca anul 2011 ? Inca mai descoperim… dar cum m-a gasit prin alte tari, probabil tot asa o sa ma poarte pana la sfarsit.

Indeciziile profesionale m-au purtat inapoi in Romania, cand da, nu am apucat sa ma vad decat cu cei apropiati din familie. Dar nu era acasa locul in care trebuia sa fiu… Back @toulouse ( si mari mari multumiri unchiului meu, Anei si lui Ovi ) am incercat sa-mi regasesc iar locul.

Galeria picasa arata ea a ma fi amuzat prin multe locuri, dar … what you see, is not what you get! A fost desigur minunat peste tot pe unde am umblat (desi am fost alergata de ploaie toata vara peste tot), dar nu am facut decat sa fug de la a infrunta realitatea. Sau sa … dorm in continuare si sa ma complac situatiei in care ajunsesem.

Pana cand am ajuns la Lyon. Ultima oprire, inainte de a ma trezi din vis.
Aici aveam sa dau fata cu realitatea si sa primesc mai multe lectii de viata decat am primit in ultimii 5 ani…

Read Full Post »

Cum bine eram obisnuita sa fug de ce nu-mi place … si catre ce-mi place : ) am parasit Montpellier cu a sa vreme ploioasa si atmosfera mult prea trista, in neconcordanta totala cu vacanta ce abia o incepusem.

Bine am facut … am strabatut sudul Frantei si apoi vestul, fara sa am de la inceput un itinerariu bine stabilit … M-am dus unde m-a purtat vantul, soarele mai bine zis, caci fiecare oras imi zambea de undeva de sus cu multe raze, norisorii gri isi schimbau si ei culoarea hainutelor, deveneau albi si apoi … transparenti. Am traversat in aceeasi zi cele trei orase pe care le ador in Franta. Cea mai frumoasa si fericita zi din acest an a inceput, bineinteles, in orasul meu de suflet:

1er arrêt , Toulouse.  Ce inseamna vacanta fara acest oras roz ? si atunci cand ploua este minunat … Intr-o singura zi am reusit sa-l vad sub toate culorile, sa revad prieteni dragi mie pur si simplu par hasard si sa le spun tuturor un au revoir in cel mai french style : mic dejun cu croisante si cafea intr-un mic coin de café-bar cu terasa si vedere asupra Garonnei.

2nd arrêt, Bordeaux. Trebuia sa revad acest oras minunat si sa-i spun merci pentru premiile ce mi le-a acordat (aici si aici). Aventura a continuat, caci in cele 40 de minute cat aveam sa schimb trenul eu am decis sa fug un pic in centru, au bord de la Garonne … cateva poze si un tramvai ce se defectase au fost foarte aproape de a ma face sa pierd trenul urmator. Sorta si-a spus cuvantul si am reusit sa ajung la Poitiers in acea seara; dar … timp de ora mi-au tremurat picioarele in tren dupa momentele au pif traite acolo … Merci Bordeaux, une ville active, simple et élégante, vivement coloriée … et pleine de passion ! Toujours du nouveau à toi !

3e arrêt, Melle. Destination terminus, un mic orasel campagnard din Poitou-Charentes, dép. Deux-Sèvres (79). Calm, liniste, multa natura … Melle este totusi un oras activ, plin de viata. Totul a ramas asa cum l-am lasat acum 3 ani : podul roz din centru, chemin de la découverte ce inconjoara oraselul, cele 3 biserici romane, Christiane si Robert si minunata lor casuta, mirosul frais de campagne, ciripitul pasarelelor si … camera mea, cu a sa vedere catre un calaret gravat deasupra portitei de la instrarea in biserica St-Hilaire.

Am adormit ca pe vremuri privid pana mi s-au inchis ochii imaginea calaretului, calare pe al sau cal alb, luminata viu de feliarul de la coltul strazii …  Am visat frumos.

Read Full Post »

Let`s dream

Uneori mai trebuie sa si visezi… Intr-o societate agitata ca a noastra, mai lasam cateodata atitudinea realisata necesara traiului mediocru si ne imaginam diverse…Visam cu ochii deschisi o alta lume…

Un altfel de loc, ce macar pentru cateva secunde te face sa zambesti, sa gasesti particica lipsa ce o cautai inainte de a cadea in nostalgie…

Cum se intampla? Ca in imagine…treci printr-o ceata, traversezi un pod … si apoi restul depinde de fiecare.

Eu ma imaginez de fiecare data alergand pe aceea alee si apoi dispar in ceata…Rasare si podul deodata si ma intreb ce s-ar intampla daca nu as lua calea lui. What if   … ? Intrebarea pacatului…

Acum vreo doua saptamani cred ca pornit pe o astfel de alee si inca nu m-am intors …visez??…da, un vis de 5 luni …

Sa nu-mi ziceti ca nu aveti astfel de vise … metodologia e aceeasi si atunci cand nu visezi cu ochii deschisi, iar persoana fara vise nu am intalnit pana acum.

Va invit sa visati alaturi de mine …Nu promit imagini spectaculoase si nici povesti cu printi frumosi, o sa incerc sa va provoc cate un zambet 🙂

Let`s be better … let`s dream about it!

Read Full Post »